Home » Istoric

Category Archives: Istoric

PERSONALITATEA LUI ION MIHALACHE

Ion Mihalachemihalache s-a născut în comuna Topoloveni, satul Goleștii-Badii, în anul 1882 din părinți foarte modești, care cu mari sacrificii, și-au trimis cei doi fii, Ion și Dumitru la învățătură. Face școala primară în satul său natal cu vrednicul și apreciatul învățător Nicolae Cristescu. În anul 1894 a fost admis să urmeze cursurile Școlii Normale Carol I din Câmpulung-Muscel […] A absolvit cursurile acestei școli în 1900 ca șef de promoție pe țară. […] la 9 noiembrie 1903, a fost transferat (N.R. la Topoloveni) și tânărul învățător Ion Mihalache, care slujește acestă instituție până în 1924.

Ion Mihalache se ocupă de educarea maselor, nu doar a elevilor, de ridicarea culturală a întregii comune Topoloveni. Din acest motiv, în anul 1907, cu prilejul celebrei răscoale țărănești, este anchetat de autorități, sub acuzația de instigare la revoltă. Tânărul învățător se apără motivând că nu și-a făcut decât datoria de a deschide capul țăranilor, de a le prezenta moul de viață al lumii civilizate.

În 1910, obține postul de institutor, în urma unui examen dificil susținut la București, cu media 9.45, locul II pe țară. Este un militant neobosit pentru drepturile dascălilor, dar și pentru misiunea civilizatoare a acestora, după modelul impus de Spiru Haret, unul dintre mentorii lui Ion Mihalache. Ca urmare a acestei activități, este ales în 1916 Președintele Comitetului Central al Consiliului General al Asociației Învățătorilor, fapt ce-i crează o mare popularitate în rândul opiniei publice.

În perioada 1916-1918 participă la Războiul pentru Reîntregirea Neamului, fiind decorat cu Ordinul ”Mihai Viteazul”. Aureolat e faptele de eroism și de prestigiul opținut la catedră, înființează la 5 decembrie 1918 Partidul Țărănesc.

În 1919 devine deputat în Parlamentul României și imediat este ales vicepreședinte al Camerei. Din primul mandat rămâne legea care-i poartă numele privind înființarea învățământului agricol.

La 10 octombrie 1926 Partidul Țărănesc fuzionează cu Partidul Național Român (din Transilvania) condus de Iuliu Maniu, care timp de trei decenii militase pentru Marea Unire. Este desemnat în mai multe perioade ministru (al agriculturii și domeniilor în 1919-1920 și 1928-1930 și de externe între 1930-1933) și chiar i se oferă funcția de prim-ministru în urma alegerilor din 1937, fără a reuși însă, formarea guvernului.

Mihalache consideră satul și țăranul ”motorul economiei”, mai ales după marea criză in 1929-1933, când industria și sistemul bancar românești se arată atât de fragilă.  Pentru aceasta, țăranul trebuia să fie educat, să aibă acces la sănătate, la creditare, la informație, la asociere, la piețe de desfacere. Ca urmare, a creat la Topoloveni  un adevărat laborator al docrinei sale, înființând un han cu restaurant și hotel, hale de carne și pește, prăvălii permanente ca Magazinul Federalei, librărie, fierărie și alte magazine specializate și civilizate. A construit un muzeu cu caracter local pentru educarea tinerilor și nu numai.

A înființat un dispensar cu săli de consultație, sală de așteptare și baie cu dușuri. A introdus iluminatul public și apa curentă în zona centrală. A construit un parc care, în zilele de sărbătoare era animat de  fanfara comunală. A pus bazele stadionului local.

 Cea mai importantă realizare cultural-edilitară rămâne însă ”Școala gospodărească de fete”, în care tinerele de pe Valea Cârcinovului învățau să devină gospodine adevărate, să-și administreze căminul, să-și educe copiii, să fie mame și soții. Școala a fost dată în folosință în 1938, iar astăzi clădirea găzuiește ”Liceul Teoretic ”Ion Mihalache”. Dragostea sa față de plaiurile natale și condiția de țăran s-a reflectat în toată existența sa, în care n-a abandonat, decât în detenție, portul național. Iată ce scria într-o publicație: ”Suntem o țară de țărani cu un trecut e aproape două mii de ani de invazii externe și jafuri interne, un viitor ce se anunță mare și din toate părțile cu amenințări de fulgere și trăznete. Nădejdea în viitor nu poate fi decât acolo une ne-a fost salvarea în trecut: «satul românesc», viața țării, care a păstrat și casa și sufletul țării”.

În 1941 se înrolează voluntar pe frontul de Est împotriva URSS, luptând pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică.  Este lăsat la vatră în luna august după obiectivul său fusese atins.

Pe 14 iulie 1947 a avut loc înscenarea de la Tămădău prin care mai mulți fruntași țărăniști au fost arestați in orinul guvernului comunist condus de Petru Groza, sub acuzația intenției e a forma un guvern în exil și în urma unui proces sumar, sunt condamnați la ani grei de temniță. Ion Mihalache este condamnat la închisoare pe viață și trece prin arestul MAI și penitenciarele Galați, Sighet și Râmnicu Sărat, unde moare la 5 februarie 1963.

Sfârșitul tragic al acestui mare om de stat, al acestui mare român, inovator al învățământului rural românesc, arată aproape un martiraj, motiv pentru care fiecare dascăl și elev trebuie să poartă în suflet nealterată amintirea sa.